Tehnica este unul din pilonii cei mai importanți în artele marțiale. În artele marțiale, tehnica este totalitatea mișcărilor legate între ele cu scopul deprinderii executării ideale a componentelor ei de bază: viteza, rezistența și forța. În Taekwon-do dinstingem două tehnici: (1) tehnica de atac, și (2) tehnica de apărare.

1. Tehnica de atac.

Tehnica de atac în arta marțială Taekwon-do se efectuiază atât cu mâinile cât și cu picioarele. În sens literar Taekwon-do înseamnă autoapărare. De aceea tehnica de atac se folosește mai mult în procesul de autoapărare. La rândul ei tehnica de atac se clasifică în dependență de poziția și direcția adversarului față de atacant cât și nivelul loviturii (superior, mediu, inferior).

În tehnica de atac cu mâinile dinstingem 6 feluri de lovituri:

1. Cirughi – lovitură pătrunzătoare.
2. Tulki – lovitură străpungătoare.
3. Tărighi – lovituăr zdrobitoare.
4. Kughi – lovitură tăietoare.
5. Nurughi – lovitură apăsătoare.
6. Kochi – lovitură lacăt.

Pentru învățarea corectă a tehnicii de atac cu mâinile se va lua în considerație următoarele principii:
a. Bazinul și abdomenul se mișcă încet la începutul mișcării și brusc în momentul efectuării loviturii. Bazinul începe mișcarea puțin înainte pentru a mobiliza grupele mari de mușchi ca mușchii abdominali.
b. Pentru atingerea vitezei maxime în momentul loviturii cirughi se efectuiază rotirea mâinii.
c. În momentul contactului direct cu corupul adversarului urmează să încordăm mușchii abdomenului printr-o expirație scurtă și bruscă.
d. Pentru a evita apucarea mâinii de către adversar și pregătirea pentru următoarea mișcare imediat după efectuarea loviturii mâna se va întoarce în poziția inițială.
e. În momentul atacării adversarului, mâna și umerii for forma un triunghi echilateral.
f. Mișcările de atac și apărare vor fi urmate de reținerea respirației.

2. Tehnica de apărare.

Strategul militar renumit Oja a spus: «Este fără rost să încerci să eviți lupta atunci când dușmanul te atacă. Dar este cu totul iresponsabil să verși lacrimi de asupra subalternilor căzuți în luptă din cauza măsurilor de autoapărare care ar fi fost intreprinse pe timp pașnic.»
Aresenalul mișcărilor de autoapărare se subâmpart în blocare și retragere de la lovitură.
Astfel se vor lua în considerație următoarele principii:

1. Cu excepția anumitor cazuri în momentul apropierii și îndepărtarea de la adversar corpul este poziționat în poziție semiântors.
2. Păstrarea poziției comode pentru a contraataca în momentul atacului adversarului.
3. Mâna care blochează este semiîndoiată din încheietura cotului 15-45° pentru a bloca și a scoate din echilibru adversarul.
4. Respectarea limitelor segmentului de blocaj în momentul contactului cu lovitura adversarului.
5. Umărul mânii care efectuiază blocul trebuie să fie puțin lăsat în jos.
6. Cu excepția anumitor cazuri mâna care efectuiază blocul trebuie să se întoarcă la poziția inițială.
7. Cu excepția anumitor cazuri mâna care efectuiză blocul formează un triunghi împreună cu umerii.

Evoluția perfecționării tehnice în Taekwon-do se desfășoară sub două forme:
1. Învățarea perceptiv-motrică sau prin atingere, adică modificarea comportamentului în funcție de condițiile concrete puse la antrenament sau competiții. Repetarea numeroasă a procedeilor tehnice pentru transformarea lor în deprindere reflexionale (motrice și mentale) atingând nivelul final al preciziei, cursivității, coordonării și tempoul mișcărilor. Exemplu: Pentru stăpânirea perfectă a unui nou procedeu tehnic este nevoie de 6000 de repetări.
2. Învățarea inteligentă-motrică. Această învățare implică gândirea, în fiecare mișcare este implicată imaginația și gândirea sportivului.

În procesul de antrenament fiecare antrenor va lua în considerație vârsta și capacitățile elevilor. Pentru dezvoltarea tehnicii antrenorul va îmbina armonios mișcările tehnice și va aplica metode actuale și practice pentru însușirea și perfecționarea tehnicii.

Sursa: Enciclopedia de Taekwondo vol 3